Semnificatiile martorilor de bord la autoturisme

1. Lumini de ceata fata aprinse
2. Probleme la servodirectie
3. Luimini de ceata spate aprinse
4. Nivelul lichidului de parbriz este scazut
5. Placute de frana uzate
6. Pilot automat activat
7. Directia semnalizarii
8. Probleme la senzorul de lumina
9. Modul de iarna
10. Indicator pentru informatiile computerului de bord
11. Bujii/Avertizare preincalzire diesel
12. Avertizare de temperaturi scazute
13. Probleme la sistemul de pornire al masinii
14. Cheia nu se afla in masina
15. Bateria cheii este slaba
16. Avertizare cu privire la distanta fata de un alt vehicul
17. Apasati pedala de ambreiaj
18. Apasati pedala de frana
19. Volan blocat
20. Faza lunga pornita
21. Presiune scazuta in pneuri
22. Lumini de intalnire sau pozitii aprinse
23. Bec ars
24. Avertizare cu privire la luminile de frana
25. Avertizare filtru de particule
26. Probleme la sistemul de tractare
27. Probleme la suspensia pneumatica
28. Avertizare privind parasirea benzii de mers
29. Probleme la catalizator
30. Centura de siguranta nu este cuplata
31. Frana de parcare este cuplata
32. Probleme la baterie sau alternator
33. Sistem de asistenta la parcare pornit
34. Anunta ca este necesar sa efectuati o vizita la service
35. Faruri adaptive
36. Controlul inclinarii farurilor
37. Avertizare privind eleronul
38. Avertizare cu privire la plafonul decapotabil
39. Probleme la airbag-uri
40. Frana de mana cuplata
41. Apa in filtrul de combustibil
42. Airbag dezactivat
43. Problema mecanica
44. Indicator faza scurta
45. Filtrul de aer necesita inlocuirea
46. Mod Eco activat
47. Sistem de asistenta la coborarea pantelor
48. Probleme la temperatura motorului
49. Avertizare privind ABS-ul
50. Avertizare filtru de carburant
51. Portiera deschisa
52. Capota deschisa
53. Nivel scazut al combustibilului din rezervor
54. Probleme la cutia de viteze automata
55. Limitator de viteza activat
56. Probleme la amortizoare
57. Presiune scazuta a uleiului
58. Degivrare parbriz
59. Portbagaj deschis
60. Sistem de control al stabilitatii oprit
61. Senzor de ploaie
62. Probleme la motor sau la emisii
63. Degivrare luneta
64. Modul automat pentru stergatoarele de parbriz activat

Cum scapati de arsuri la stomac

 Metoda e mai simpla decat credeti si nu necesita medicatie ci decat putina disciplina si ambitie .O buna perioada de timp am lucrat intr-un birou iar atributiile erau uneori banale alteori stresante . Zilnic consumam o sticla de Cola sau Pepsi de 2,5 litri plus cafea la greu . Ajunsesem sa cred ca am ulcer , asa de neplacute erau arsurile pe care le simteam in capul pieptului plus stari de reflux esofagian si alte stari de discomfort.
 Rezolvarea a venit de la sine prin schimbarea job-ului , noul job fiind mai solicitatnt si nu mai aveam atata timp la dispozitie incat sa sorb cani peste cani de cafea si litri de cola la greu.De fapt chiar am renuntat la bauturile carbogazoase si tratate cu fel de fel de substante chimice mai mult sau mai putin naturale ( Fanta de exemplu contine doar 3 % suc natural de portocale ) si am apelat cu incredere la apa minerala , in special cea la sticla de sticla.
 Sunt ani de zile de cand am renuntat la otrava comerciala iar arsurile la stomac au devenit doar o trista amintire .

Crimele primarului PDL-ist Dorin Florea din Targul Mures

 Nu stiti cine e primarul Dorin Florea din Târgul Mures , primar PDL-is si cu ce se ocupa pe langa contractele facute in era Basescu ? Vedeti aici adevarata lui fata :

Adopta un catel !

Buldogul Englez , un catel mai puturos de fel...

Leul care latra

3 oameni contra 15 lei

Si nu e vorba de leii romanesti... :)

Cum sa scapi de matreata

 E mai simplu decat crezi . In primul rand arunci toate sampoanele pe care le-ai cumparat vizionand la tv reclamele agasante care-ti promiteau si pe maica-sa , numai sa le cumperi . Mi-au trebuit ani de zile si tone de sampon de fitze ca sa inteleg ca nu are niciun efect notabil samponul asa zis antimatreata , atata tot ca aveai pielea scalpului curata pentru cateva ore. Dupa care , aceeasi poveste , pete rosii care se uscau si se transformau in scuame , acele cojite pe care le luai sub unghii cand te scarpinai si apoi ajungeau pe umerii sacoului sau bluzei pe care o purtai.
Am incercat toate sampoanele de fitze , nu are rost sa le dau numele si sa le fac antireclama , poate la unii dintre voi chiar functioneaza . Dupa care am trecut la sampoanele-medicament , care se gaseau numai in farmacii . Acelasi efect , era ok pentru maxim o saptamana dupa ce terminam tot recipientul dupa care probema revenea iar si iar.....
 De cate ori foloseam un sampon asa zis antimatreata simteam usturimi pe pielea capului , acest lucru facandu-ma sa inteleg ca de fapt substantele active din aceste sampoane sunt prea invazive , prea agresive cu pielea capului . Asadar , am cumparat un sampon neutru , fara reclama , fara nimic , un sampon pe baza de miere si musetel . Concomitent , am petrecut mai multe ore in natura , in special in soare deoarece si acesta , in cantitati limitate de timp are efecte benefice asupra sanatatii corpului uman. Ei bine , vreau sa va spun ca de mai mult de jumatate de an nu mai stiu cum  arata o pata rosie , ca sa nu mai vorbesc de matreata . Folositi cu incredere sampoanele neutre si mai blande , gen sampon de musetel , de tei sau miere , etc. si va astept sa comentati daca am avut dreptate .

Explozie de culori

 Am gasit aceste imagini pe http://foiu.blogspot.com si m-am simtit dator sa vi le arat si voua , sunt prea frumoase sa nu fie vazute de cat mai multe persoane . Peisajele sunt din  sudul Chinei, din provincia Yunnan , undeva la granita cu Vietnamul ....

Fake

Din ciclul : "ce mai masluiesc chinezii" .

Banner 125 px

 Am observat un lucru interesant , schimbul de bannere in România predomina pe formatul de 125 x125 pixeli. Am navigat pe mai multe bloguri din diferite tari dar nici un blog sau site nu insista sau nu avea in oferta schimbul de bannere de formatul de 125 de pixeli .
 Sa nu fie românul asa de inventiv si sa concentreze mai multa informatie pe un banner mai mic dar in format gif.  ? Sau ofertele de realizat bannere online nu sunt extrem de bogate pentru aceasta categorie ?

Am profitat de okazie - Okazii.ro

 Datorita impotentei profesionale a actualului guvern am ramas putin fara job . Tot navigand pe internet dupa anunturi de angajari am dat de okazii.ro , un site de vanzari sau mai bine zis de intermedieri intre persoane care vand tot felul de minunatii , unele dintre ele nefiind de gasit in comert . Am studiat putin ofertele si am intrezarit oportunitatea de-a castiga un ban in plus . Mai exact mi-am vandut toate maruntisurile nefolositoare dar apreciate de colectionari si am achizitionat produse cu preturi cu  mult sub ofertele din comert.Comerciantul trebuie sa-si plateasca angajatul , utilitatile , chiria pe spatiul comercial si multe alte taxe facand ca produsul sa coste cat nu face.
 Asadar okazii.ro  iti ofera okazia ! Profitati de oportunitati !

Dumnezeu vs. stiinta

Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie…

- Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie… Profesorul ateu face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare
Esti crestin, nu-i asa, fiule?
Da dle, spune studentul
Deci crezi in Dumnezeu?
Cu siguranta
Dumnezeu e bun?
Desigur, Dumnezeu e bun.
E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?
Da
Tu esti bun sau rau?
Biblia spune ca sunt rau.
Profesorul zambeste cunoscator. Aha! Biblia! Se gandeste putin. Uite o problema pt tine. Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca?
Da, dle. As incerca.
Deci esti bun.
N-as spune asta.
Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu…
Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua.
El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar daca se ruga lui Isus sa-l vindece. Cum de Isus e bun? Poti raspunde la asta?
Studentul tace.
Nu poti raspunde, nu-i asa? El ia o inghititura de apa din paharul de pe catedra ca sa-i dea timp studentului sa se relaxeze.
Hai sa o luam de la capat, tinere. Dumnezeu e bun?
Pai…, da, spune studentul
Satana e bun?
Studentul nu ezita la aceasta intrebare “Nu”
De unde vine Satana?
Studentul ezita. De la Dumnezeu.
Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau pe lume?
Da, dle.
Raul e peste tot, nu-i asa?Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect?
Da
Deci cine a creat raul? Profesorul a continuat. Daca Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat si raul. Din moment ce raul exista si conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau.
Din nou, studentul nu raspunde.
Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri groaznice, exista?
Studentul se foieste jenat.
Da
Deci cine le-a creat?
Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea. Cine le-a creat? Niciun raspuns. Deodata, profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei. Studentii sunt uimiti. Spune-mi, continua el adresandu-se altui student. Crezi in Isus Cristos, fiule?
Vocea studentului il tradeaza si cedeaza nervos.
Da, dle profesor, cred.
Batranul se opreste din marsaluit. Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pt a identifica si observa lumea din jurul tau. L-ai vazut vreodata pe Isus?
Nu, dle. Nu L-am vazut.
Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Isus al tau?
Nu, dle, nu l-am auzit.
L-ai simtit vreodata pe Isus al tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut vreodata o experienta senzoriala a lui Isus sau a lui Dumnezeu?
Nu, dle, ma tem ca nu.
Si totusi crezi in el?
Da.
Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule?
Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea.
Da, credinta, repeta profesorul. Asta e problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta.
Studentul ramane tacut pentru o clipa, inainte de a pune si el o intrebare.
Dle profesor, exista caldura?
Da
Si exista frig?
Da, fiule, exista si frig.
Nu, dle, nu exista.
Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tacuta.
Studentul incepe sa explice.
Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura, mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit “frig”. Putem ajunge pana la 458 de grade sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig – daca ar exista, am avea temperature mai scazute decat minimul absolut de -458 de grade. Fiecare corp sau obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau material sa aiba sau sa transmita energie. Zero absolut (-458 F) inseamna absenta totala a caldurii.
Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, dle, ci doar absenta ei.
Clasa e invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan.
Dar intunericul, profesore? Exista intunericul?
Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric?
Din nou raspuns gresit, dle. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva. Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?
Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Acesta va fi un semestru bun.
Ce vrei sa demonstrezi, tinere?
Da, dle profesor. Vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun inceput si de aceea concluzia TREBUIE sa fie si ea gresita.
De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza. Gresite?
Poti explica in ce fel?
Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul… Sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem masura. Dle, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca lucru substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar absenta ei. Acum spuneti-mi, dle profesor, le predati studentilor teoria ca ei au evoluat din maimuta?
Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da.
Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle?
Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama incotro se indreapta argumentul. Un semestru foarte bun, intr-adevar.
Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. Nu predate studentilor ceea ce credeti, nu? Acum ce sunteti, om de stiinta sau predicator?
Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge.
Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma refer. Studentul se uita in jurul sau, in clasa. E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul profesorului? Clasa izbucneste in ras. E cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil, stiinta spune – cu tot respectul, dle – ca nu aveti creier. Daca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle?
Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la student, cu o fata impenetrabila. In fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde. Presupun ca va trebui sa crezi, pur si simplu….
Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista impreuna cu viata, continua studentul. Acum, dle, exista raul?
Acum nesigur, profesorul raspunde: sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul.
La asta, studentul a replicat: Raul nu exista, dle, sau cel putin nu exista in sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina.
Profesorul s-a asezat.
Daca ai citit pana aici si zambesti cand ai terminat, trimite asta prietenilor si familiei, cu titlul “Dumnezeu vs. stiinta”

PS: Studentul era Albert Einstein.

Albert Einstein a scris o carte intitulata Dumnezeu vs. stiinta in 1921….

Puiul , de Bratescu Voinesti

Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca

venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan
verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a
facut un cuib pe un mosoroi de pamant, mai sus, ca sa nu i-l inece
ploile; pe urma, sapte zile de-a randul a ouat cate un ou, in tot sapte
oua mici ca niste cofeturi si a inceput sa le cloceasca. Ai vazut cum
sta gaina pe oua? Asa sta si ea, doar ca ea in loc sa stea in cotet, sta
afara in grau; si ploua, ploua de varsa si ea nu se misca, ca nu cumva
sa patrunza o picatura de ploaie la oua. Dupa trei saptamani i-au iesit
niste pui draguti, nu goi ca puii de vrabie, imbracati cu puf galben ca
puii de gaina, dar mici, parca erau sapte gogosi de matase, si au inceput
sa umble prin grau dupa mancare. Prepelita prindea cate o furnica,
ori cate o lacusta, le-o firimitea in bucatele mici, si ei, pic! pic! pic! cu
cioculetele lor, o mancau numaidecat. Si erau frumosi, cuminti si
ascultatori; se plimbau primprejurul mamei lor si cand ii striga:
“Pitpalac!” repede veneau langa ea. Odata, prin iunie, cand au venit
taranii sa secere graul, al mai mare dintre pui n-a alergat repede la
chemarea ma-sii, si cum nu stia sa zboare, hat! l-a prins un flacau sub
caciula. Ce frica a patit cand s-a simtit strans in palma flacaului, numai
el a stiut; ii batea inima ca ceasornicul meu din buzunar; dar a avut
noroc de un taran batran, care s-a rugat pentru el:
— Lasa-l jos, ma Marine, ca e pacat de el, moare. Nu-l vezi ca de-
abia e cat luleaua?!
Cand s-a vazut scapat, fuga speriat la prepelita sa-i spuie ce-a patit.
Ea l-a luat, l-a mangaiat si i-a spus:
— Vezi ce va sa zica sa nu ma asculti? Cand te-i face mare, o sa
faci cum ai vrea tu, dar acum, ca esti mic, sa nu iesi niciodata din vorba
mea, ca poti sa patesti si mai rau.
Si asa traiau acolo linistiti si fericiti. Din seceratul graului si din
ridicarea snopilor se scuturasera pe miriste o groaza de boabe cu care
se hraneau si, macar ca nu era vreo apa prin apropiere, nu sufereau
de sete, ca beau dimineata picaturi de roua de pe firele de iarba. Ziua,
cand era caldura mare, stau la umbra in lastar; dupa-amiaza, cand se
potolea vipia, ieseau cu totii pe miriste; iar in noptile racoroase se
adunau gramada, ca sub un cort, sub aripile ocrotitoare ale prepelitei.
Incet-incet puful de pe ei s-a schimbat in fulgi si in pene, si cu ajutorul
mamei lor au inceput sa zboare. Lectiile de zbor se faceau dimineata
spre rasaritul soarelui, cand se ingana ziua cu noaptea, si seara in
amurg, caci ziua era primejdios din pricina heretilor, care dadeau
tarcoale pe deasupra miristii.
Mama lor ii aseza la rand si ii intreba: “Gata?” “Da”, raspundeau
ei. “Una, doua, trei!” Si cand zicea “trei”, frrr! zburau cu totii de la
marginea lastarului tocmai colo langa cantonul de pe sosea si tot asa
indarat. Si mama lor le spunea ca-i invata sa zboare pentru o calatorie
lunga, pe care trebuiau s-o faca in curand, cand o trece vara. “Si o sa
zburam pe sus de tot, zile si nopti, si o sa vedem dedesubtul nostru
orase mari si rauri, si marea.”
Intr-o dupa-amiaza pe la sfarsitul lui august, pe cand puii se jucau
frumos in miriste imprejurul prepelitei, aud o caruta venind si oprindu-
se in drumeagul de pe marginea lastarului. Au ridicat toti in sus
capetele cu ochisorii ca niste margele negre si ascultau.
“Nero! inapoi!” s-a auzit un glas strigand. Puii n-au priceput; dar
mama lor, care intelesese ca e un vanator, a ramas incremenita.
Scaparea lor era lastarul, dar tocmai dintr-acolo venea vanatorul. Dupa
o clipa de socoteala, le-a poruncit sa se pituleasca jos, lipiti cu paman-
tul, si cu nici un pret sa nu se miste.
— Eu o sa zbor; voi sa ramaneti nemiscati; care zboara, e pierdut.
Ati inteles?
Puii au clipit din ochi c-au inteles si au ramas asteptand in tacere.
Se auzea fasaitul unui caine care alerga prin miriste si din cand in
cand glasul omului:
— Unde fugi? inapoi, Nero!
Fasaitul se apropie — uite cainele: a ramas impietrit cu o laba in
sus, cu ochii tinta inspre ei.
— Nu va miscati, le sopteste prepelita si se strecoara binisor mai
departe. Cainele paseste incet dupa ea. Se apropie grabit si vanatorul.
Uite-l: piciorul lui e acum asa de aproape de ei, incat vad cum i se urca
o furnica pe carambul cizmei. Vai! cum le bate inima. Dupa cateva clipe
prepelita zboara ras cu pamantul, la doi pasi de la botul cainelui, care
o urmareste; vanatorul se departeaza strigand: “Inapoi! inapoi!” Nu
poate trage, de frica sa nu-si impuste cainele; dar prepelita se preface
asa de bine ca e ranita, incat cainele vrea cu orice pret s-o prinda; iar
cand socoteste ea ca e in afara de bataia pustii, zboara repede spre
lastar.
In vremea asta puiul al mai mare, in loc sa stea nemiscat ca fratii
lui, dupa cum le poruncise ma-sa, zboara; vanatorul ii aude paraitul
zborului, se intoarce si trage. Era cam departe. O singura alica l-a ajuns
la aripa. N-a picat, a putut zbura pana in lastar; dar acolo, de miscarea
aripii, osul — la inceput numai plesnit — s-a crapat de tot, si puiul a
cazut cu o aripa moarta. Vanatorul, cunoscand desimea lastarului si
vazand ca trasese intr-un pui, nu s-a luat dupa dansul, socotind ca nu
face truda de a-l cauta prin lastar.
Ailalti pui nu s-au miscat din locul unde-i lasase prepelita. Ascultau
in tacere. Din cand in cand se auzeau pocnete de pusca si glasul
vanatorului strigand “Apporte!” Mai tarziu caruta s-a indepartat inspre
vanator pe drumeagul lastarului; incet-incet pocnetele si strigatele s-au
pierdut, s-au stins, si in tacerea serii care se lasa nu se mai auzea decat
cantecul greierilor; iar cand s-a innoptat si rasarea luna dinspre
Cornatel, au auzit deslusit glasul mamei lor chemandu-i din capul
miristii: “Pitpalac! pitpalac!”
Repede au zburat inspre ea si au gasit-o. Ea i-a numarat: lipsea
unul.
— Unde e nenea?
— Nu stim, a zburat.
Atunci prepelita disperata a inceput sa-l strige tare, mai tare,
ascultand din toate partile. Din lastar i-a raspuns un glas stins: “Piu!
piu!”…
Cand l-a gasit, cand i-a vazut aripa rupta, a inteles ca era pierdut;
dar si-a ascuns durerea, ca sa nu-l deznadajduiasca pe el…
D-atunci au inceput zile triste pentru bietul pui; se uita cu ochii
plansi cum fratii lui se invatau la zbor dimineata si seara; iar noaptea,
cand ailalti adormeau sub aripa mamei, el o intreba cu spaima:
— Mama, nu e asa ca o sa ma fac bine? Nu e asa c-o sa merg si eu
sa-mi arati cetati mari si rauri, si marea?
— Da, mama, raspundea prepelita, silindu-se sa nu planga.
Si a trecut vara. Au venit taranii cu plugurile de au arat miristea;
prepelita s-a mutat cu puii intr-un lan de porumb de alaturi; dar peste
catava vreme au venit oamenii de au cules porumbul, au taiat cocenii
si au intors locul; atunci s-a mutat in niste parloage din marginea
lastarului.
In locul zilelor mari si frumoase au venit zile mici si posomorate,
a inceput sa cada bruma si sa se rareasca frunza lastarului. Pe inserate
se vedeau randunici intarziate zburand in rasul pamantului, ori palcuri
de alte pasari calatoare, iar in tacerea noptilor friguroase se auzeau
strigatele cocorilor, mergand toate in aceeasi parte, catre miazazi.
In inima bietei prepelite era o lupta sfasietoare. Ar fi vrut sa se rupa
in doua: jumatate sa plece cu copiii sanatosi, care sufereau de frigul
toamnei inaintate, iar jumatate sa ramaie cu puiul schilod, care se
agata de ea cu disperare. Suflarea dusmanoasa a crivatului, pornita
fara veste intr-o zi, a hotarat-o. Decat sa-i moara toti puii, mai bine
numai unul — si fara sa se uite inapoi, ca sa nu-i slabeasca hotararea,
a zburat cu puii zdraveni, pe cand al ranit striga cu deznadejde:
— Nu ma lasati! Nu ma lasati!
A incercat sa se tarasca dupa ei, dar n-a putut, si a ramas in loc,
urmarindu-i cu ochii pana au pierit in zarea dinspre miazazi.
Peste trei zile, toata preajma era imbracata in haina alba si rece a
iernii. Dupa o ninsoare cu viscol, urma un senin ca sticla, aducand cu
dansul un ger aprig.
*
La marginea lastarului, un pui de prepelita, cu aripa rupta, sta
zgribulit de frig.
Dupa durerile grozave de pana adineaori, urmeaza acum o piro-
teala placuta. Prin mintea lui fulgera crampeie de vedenii… miriste…
un caramb de cizma pe care se urca o furnica… aripa calda a mamei.
Se clatina intr-o parte si intr-alta, si pica mort, cu degetele ghearei
impreunate ca pentru inchinaciune.

preluat de pe :  dannegru.com

Salveaza-ti prietenul sau prietena

 Auzim tot mai des despre tineri sau tinere care au ales sa se sinucida din cauza unui profesor,a unui prieten sau chiar de frica parintilor pentru nus'ce nota proasta sau amenintare idioata din partea profilor.
 Noi putem in oarecare masura sa stopam aceste actiuni sinucigase , trebuie doar sa fim un pic atenti la prietenii sau colegii nostrii . Ne stim prietenii , colegii ca exuberanti , veseli sau glumeti si dintr-o data ii vedem tristi sau ganditori.Un prieten bun stie in oarecare masura sau banuieste cam care ar fi motivul intristarii.Decat sa stam retrasi mai bine intervenim cu o gluma , cu o invitatie la un film , la un suc sau cafea si sa incercam sa risipim norii negrii abatuti asupra colegului sau colegei . Peste timp poti afla ca tocmai ai stopat o sinucidere .

Alte poze si imagini cu peisaje de iarna si Mos Craciun

Poze cu Mos Craciun si peisaje de iarna

Craciun 2010,poze desktop Craciun,peisaje de iarna,poze cu Mos Craciun.Sunt cateva selectii dintre cele mai frumoase peisaje de iarna sau cu Moshul...

Alocatia pe card , o teapa execrabila

 Reprezentantii anumitor banci au umblat prin scoli si au impartit pliante  cu reclama la modalitatea de incasare a alocatiei pe card. In functie de conditiile stipulate in pliante , cum ar fi pretul mic pentru administrarea anuala , comision zero la retragerea de la bancomatele propii ale bancii respective si multe alte beneficii , parintii au optat pentru o anume banca. Drept urmare , s-au dotat cu actele necesare , au luat coada la rand la Agentia de Plati Sociale , au depus documentatia necesara si au asteptat cateva luni pana alocatia a intrat efectiv in cont, bineinteles si cu sumele restante. Pana aici totul a fost frumos. Numai ca bancile , fiind si ele in criza ce-au gandit , ca nu strica sa umble putin pe la comisioane.Bineinteles in favoarea lor.Clientul e ca de obicei cantitate neglijabila in Romania.
 Vreau sa dau un exemplu concret despre Pro Credit Bank iar daca si dvs. aveti cunostinta ca  s-a intamplat asa si la alte banci , nu ezitati sa semnalati pe acest blog .
 Initial , Pro Creditul a avut 5 lei administrare anuala . Dupa un an , suma s-a triplat , de la 5 lei ajungand la 15.Plus 2 lei administrae anuala , plus comisioane babane la retragerea de numerar .
 Bineinteles ca nimeni nu-i obligat sa continue relatia cu banca respectiva dar cati parinti vor alege  sa stea din nou la coada la Agentia de Plati Sociale , sa mai astepte iar cateva luni pentru a incasa o alocatie de mizerie de 42 ron ?

Cocalarul cu muschi

 Stirile Pro Tv prezinta pe site-ul lor un videoclip numit "cocalarul cu muschi' , cu un portughez umflandu-si muschii si facand diverse scheme de antrenament simulat. As vrea sa-i intreb pe astia de la trustul Media Pro daca pot sa defineasca cuvantul "cocalar" si care-i asocierea cuvantului cu acest protagonist din videoclip.De asemenea , vreau sa-i intreb cine-i mai cocalar , portughezul sau invitatii de la AcasaTv ? Singura preocupare a acestui post e sa invite cat mai multe pseudovedete , sa filmeze cat mai multe paranghelii de la nuntile ,parastasurile si avorturile dansante ale tiganilor . Mai dureros e ca acestia , prin gesturile lor , prin comportamentul lor si prin asocierea lor cu masini scumpe , lanturi groase si haine sclipicioase de prost gust au devenit modele pentru generatia tanara.Si asta datorita promovarii lor intense de catre postul Acasa.
 Cabral ne indeamna mereu sa spunem: "Nu drogurilor ! " . Ar fi mai nimerit sa le spuna tinerilor : " Nu faceti asta acasa sau in public ! "

Animale in captivitate , retarzi in libertate

 De ce un urs aflat in captivitate fara voia lui a trebuit sa fie impuscat din vina unuia cu retard mintal ? Ursul era in habitatulul lui fortat , individul era un intrus.Animalul a reactionat cum ar reactiona ori ce animal salbatic aflat in captivitate sau in mediul lui natural. Cine ne da noua dreptul , ca natie umana sa tinem in captivitate diverse animale pentru deliciul publicului ? Daca tot le tinem in captivitate nu putem sa le ferim de astfel de evenimente?

 In Romania se sanctioneaza obiceiul sacrificarii purcelului de Craciun daca nu-i asomat ca la carte.  Ma gandesc ce ar trebui sa pateasca toreadorii din Spania si nu numai cand terorizeaza taurii aceia nevinovati infigand in ei mai multe sabii , obligand acesta la sangerare pana cand , vlaguit fiind i se aplica lovitura de gratie.
 In opinia mea , Omul , fiinta de tip superior , e cea mai nenorocita specie de pe pamant .Porneste razboaie , omoara animale din amuzament ,produce reziduri nucleare fara a se gandii la generatiile urmatoare , practic e o fiinta autodistructiva chiar daca e "de tip superior".